Quiche cu bacon

Este o reteta simpla, derivata din reteta de Quiche Lorraine(initial am vrut sa o prezint sub acest nume!), numai ca eu am mai schimbat cate ceva!!Este excelenta si satioasa , oricand putand inlocui antreul sau felul principal !
Aveti nevoie de:
-o foaie aluat de foetaj
-200 gr bacon afumat
-2 catei de usturoi
-o mana de busuioc verde tocat
-100 gr smantana, un paharel de lapte
-2 oua, o mana de parmezan ras
-ulei de masline, sare si piper
-un cubulet de unt pentru uns tava

Bacon-ul se taie feliute.Usturoiul se curata si se toaca marunt.Se pune la rumenit ,in ulei de masline ,bacon-ul si usturoiul.Se adauga si jumatate din cantitatea de busuioc verde tocat. Separat se amesteca intr-un bol smantana , laptele si cele doua oua. Se adauga si restul de busuioc tocat.Cand bacon-ul s-a rumenit se incorporeaza  si el in amestecul de smantana,lapte si oua.Se sareaza si pipereaza totul dupa gust.Se ia o tava de cuptor, se unge cu unt si se aseaza in ea foaia de aluat, cu marginile rasfrangandu-se peste margini.Se pune compozitia si se intinde uniform, se strang marginile peste ea.Se presara totul cu parmeazan ras.Se baga tava in cuptorul preincalzit ,in prealabil la 200 de grade,pentru 30-40 de minute pana se rumeneste totul.

Asa cum am spus este simplu si delicios, un pic de speriat(pentru cei care se sperie!)din cauza ingredientelor folosite(bacon,smantana,oua), dar extraordinar de gustoasa!!Se poate servi alaturi de un vin alb dulce sau demisec sau chiar si de un rose bine racit!!!

Pofta Buna!!!

Fileuri de stiuca la cuptor

Asa cum se stie, stiuca are carnea mai fada, asa ca am incercat sa o "imbunatatesc" un pic, iar ceea ce a iesit a fost gustos si interesant!

Aveti nevoie de :

- o stiuca

- 200 gr slaninuta afumata (se poate folosi si un bacon mai gras)

- 2 lamai

- o capatana de usturoi

- un paharel vin alb dulce

- o lingura ierburi aromate uscate (cimbru, oregano, busuioc)

- ulei de masline, sare si piper

Se curata de solzi stiuca. Apoi se taie capul si se curata de organe si mate. Se fileteaza stiuca, scotandu-se fileuri cu tot cu piele, crestand-o de pe spate in lungul sirei spinarii. Se spala si se curata fileurile. Odata curatate, spalate si sterse, fileurile se stropesc cu ulei de masline si ierburi aromate si se pun in in zeama de la o lamaie, frecata in prealabil cu usturoiul zdrobit si un pic de ulei, sare si piper. Se lasa sa stea in zeama, la rece, pentru cel putin 15 minute (ideal ar fi pentru o ora), pana trag toate aromele. Slaninuta se taie pe lungime, in felii subtiri. Se ia o tava de cuptor, se stropeste cu ulei de masline si se aranjeaza fileurile care au stat in marinata, cu pielea in jos. Se acopera apoi, fiecare file cu feliuta de slaninuta. Se stropesc cu zeama de la celalta lamaie, cu vin si dupa dorinta cu sare si piper. Se baga apoi in cuptorul preincalzit la 170 de grade, pana se patrunde carnea si se rumeneste slaninuta Ca sa nu se usuce carnea pestelui, mai stropiti din cand in cand cu zeama scursa in tava.

Grasimea slaninutei, combinata cu ierburile marinatei si carnea de stiuca sunt o combinatie excelenta, savuroasa si gustoasa!Carnea de stiuca devine acum practic o bucatica de placere neasteptata! Bineinteles nu uitati sa aveti alaturi si un vinisor alb demisec, de prin zona Niculitelului (doar e langa balta!) bine racit , cu toate ca e toamna!

Pofta Buna !!!

Varza murata

Este una dintre cele mai populare  muraturi romanesti, este un ritual al toamnei.Reteta difera bineinteles de la o regiune la alta si de la o gospodarie la gospodarie.Ne place varza murata si zeama ei si o folosim toata iarna.Asa ca o sa va povestesc cum o pun eu la murat

Aveti nevoie de:
-un butoi (de lemn e ideal si..rar, de plastic e mai practic) de 50 de litri
-20-25 de verze
-o legatura de marar uscat
-o legatura de cimbru uscat
- 6-7 radacini de hrean
- sare grunjoasa
-2 gutui
-un porumb uscat
-cateva crengute de visin

Spalati bine butoiul.Hreanul se curata si se spala, iar radacinile mai mari se taie in parti mai mici.Gutuiile se taie in doua , se scoate cotorul cu samburi si se taie apoi in bucati.Varza se grijeste de foile exterioare, ofilite, se indeparteaza cu ajutorul unui cutit ascutit cotorul, decupanadu-l si in interior, obtinind niste gauri,causuri in locul unde era. In fiecare gaura facuta se pune cate o lingura de sare grunjoasa.Si acum incepem aranjarea: pe fundul butoiul punem o parte din crengutele de visin, marar si cimbru, cateva bucati de guituie,hrean si o mana de boabe de porumb.Incepem sa asezam varza , cu partea cu sare in sus, indesand-o cat mai bine.Din cand in cand , mai adaugam ,intercaland cimbru si hrean ,porumb si gutuie pana se umple bine butoiul.La final se acopera totul cu restul de frunze de marar si crengutele de visin.Se pune si o greutate deasupra, ca sa se indeseasca bine totul.Unii lasa apoi o zi , eu las doar vreo 4-5 ore ,ca sa se aseze varza, butoiul asa umplut , fara sa mai adaugam nimic.Dupa timpul de asezare , umplem butoiul cu apa retinand cati litrii am pus.In functie de cati litrii de apa am pus adaugam si sarea, dupa "algoritmul" -o lingura de sare la un litru de apa.

Dupa, urmeaza actiunea de pritocire (sau de aerisire) a verzei-eu o fac cu ajutorul unui furtun in care suflu,miscandu-l in toate zonele butoiului pentru vreo 10 minute- , actiune ce se va repeta cel putin doua saptamani,cu o frecventa de o data la doua zile.Varza este murată după o lună, o luna şi jumătate(depinde si de soi si marime) şi, dacă este murată corespunzător si pastrata intr-un loc mai racoros, se va păstra până la inceputul verii viitoare.

Este buna la sarmale, mancare cu afumatura , delicioasa cu mamaliguta alaturi, iar zeama pe langa acritul ciorbelor, te scoate din belea ,dimineata dupa un sprit ...asa ca la noi !!

Pofta Buna !!!

Ingredientul saptamanii -Varza

La noi, suntem in plin sezon al ei, este ieftina si abia asteapta sa o gatim sau sa o punem la murat.Asadar saptamana asta, "vedeta" este binecunoscuta varza.

Modesta varza (Brassica oleracea var. capitata), pe care o punem atat de des in oale si farfurii si care va fi celebrata in triumf de Craciun, a fost, candva, o planta salbatica, de padure, 'domesticita' in urma cu mii de ani de catre populatiile din bazinul Marii Mediterane. In Dacia, se pare ca varza a fost adusa cu trei milenii in urma de catre celti, care o foloseau atat ca aliment, cat si ca medicament, ori ca ingredient magic.

Varza (Brassica oleracea), cunoscută și sub numele de curechi, este o legumă comestibilă , una din cele mai vechi legume cunoscute de om. Era cunoscută în rândul alchimiștilor drept materia primă a alimentelor.Varza este o plantă bianuală: în primul an vegetează, iar în al doilea an înflorește. Face parte din familia Crucifere, numită așa deoarece are floarea de tipul patru, cu elementele florale așezate în cruce. Florile sunt grupate în inflorescențe de culoare galbenă.Se stie ca varza se cultiva pe continentul european de mai bine de 4.000 de ani. Varza este cunoscuta inca de pe vremea grecilor si a romanilor care ii recunosteau proprietatile medicinale declarand ca se afla deasupra multor altor legume. Folositi-o mai ales cruda. Face cat un depozit intreg de medicamente .Tot in aceasta tripla calitate era folosita si de catre medicii din Grecia si din Roma antica, unde varza era considerata un soi de panaceu universal. In evul mediu, ea a jucat un rol important, intre altele, in descoperirea Lumii Noi, facand posibile indelungatele calatorii ale marilor exploratori, care o carau la bordul corabiilor in butoaie, murata. Pe langa hrana, ea era folosita si ca medicament contra scorbutului, pe timpul lungilor traversari ale oceanelor

Dar in ciuda vechimii ei ca leac popular, varza a inceput sa fie cercetata de oamenii de stiinta abia in ultimii 15-20 de ani, cand aparatura de laborator, tot mai sofisticata, a permis identificarea, in frunzele sale, a unor substante cu proprietati antitumorale, antioxidante si antiinflamatoare exceptionale. In plus, studiile statistice realizate pe la inceputul anilor '90 au mai pus in evidenta un lucru uimitor: populatiile la care varza este aliment traditional, fiind consumata murata sau cruda in mari cantitati, se bucura de o neobisnuita imunitate la o multitudine de forme ale bolii canceroase. 

In lume există peste 400 de soiuri de varză care diferă prin formă, dimensiune şi culoare, cele mai cunoscute fiind:

-varza alba

-varza rosie

-varza de Bruxelles

-varza creata

Cea mai cunoscută şi consumată este varza de culoare verde deschis sau varza alba, care poate fi găsită la orice supermarket sau piaţă, este avantajoasă din punct de vedere al preţului şi poate fi preparată în numeroase reţete, de la banala salată de varză, la elaboratele reţete de varză călită cu afumătură,sarmale, chifteluţe delicioase de varză cu griş, ciorba de varză sau minunata plăcintă cu varză şi dovlecei.La noi ,in aceasta perioada, toti o cautam ca sa o punem la murat cu sare, pentru a putea consuma mai tarziu si varza cat si sucul de la murat(pentru acrit ciorbele si mahmureala).

Asa ca, cum va spun de obicei , nu ezitati sa o consumati !!

Pofta Buna !!

Salata rapida de ghebe

Este sezonul ghebelor, le gasim si prin piete si o sa va prezint acum o modalitate rapida,gustoasa si savuroasa de a le gati!!( a le gati e mult spus, a face o salata e altceva!!)
Aveti nevoie de:
-1 kg de ghebe
-o legatura de patrunjel
-o capatana de usturoi
-ulei si otet de vin
-sare si piper
Ghebele se curata, se spala si se verifica bine sa nu aiba ramase impuritati.Se pun la fiert intr-o oala cu apa si sare. Separat, patrunjelul se toaca marunt. Usturoiul se curata si se zdrobeste.Se freaca usturoiul zdrobit cu patrunjelul tocat, sare,piper,ulei si otet.Se mai poate adauga si un pic din apa in care au fiert ghebele.Cand ghebele au fiert, se scurg bine si se pun intr-un bol de salata sa se raceasca.Dupa ce s-au racit ,se adauga sosul de usturoi si patrunjel  si se amesteca cu destoinicie.Dupa gust si dorinte se mai pot stropi cu ulei sau otet si regla cu sare si piper.

Se poate servi ca o salata sau merge si ca garnitura ! Mie personal imi place sa le mananc impreuna cu un colt de paine calda, pe vatra sau chiar si cu mamaliga!!


Pofta Buna !!!

Spaghete cu spanac si pulpa de pui la gratar

Este unul din felurile preferate ale lui Nica, se face repede si este delicios!
Aveti nevoie de:
-o pulpa dezosata de pui
-zeama de la o lamaie
-1/2 pachet spaghete
-500 gr spanac fiert (sau congelat)
-200 ml lapte
-o nucata de mozarella(sau cas dulce)
-o lingurita de Herbes de Provence
-o ceapa, 2 catei de usturoi
-ulei de masline,sare si piper

Pulpa de pui se spala si se aranjeaza de pielite si zgarciuri.Se sareaza si pipereaza, se pudreaza cu jumatate din cantitatea de HdP si se pune sa stea in zeama de lamaie amestecata cu un strop de ulei de masline pentru 10 minute.Ceapa si usturoiul , se curata si se toaca marunt si se pun la calit intr-o tigaie mai adanca cu ulei de masline.Cand incep sa prinda un pic de culoare se adauga si spanacul la calit pentru 2-3 minute.Dupa, se stinge totul cu lapte , se aduga restul de HdP si se lasa sa fiarba la foc mic.Separat se fierb in apa cu sare, spaghetele, al dente(scurtand timpul indicat pe pachet cu 2-3minute!) .Se pun apoi peste spanac, se amesteca bine si se lasa sa mai fiarba impreuna 2-3 minute.Daca spanacul este prea legat, se mai poate adauga 1-2 linguri din apa in care au fiert spaghetele.Mozarella(sau casul dulce) se rupe in bucati si se presara pe deasupra lasandu-se sa se topeasca.Intre timp se ia o tigaie grill de aragaz, se sterge cu un servet imbibat in ulei si se pune la incins pe foc.Se frige apoi pulpa dupa dorinta si placere.Se servesc impreuna. 

Nica de fiecare data este incantat de acest fel de mancare, pe care el il adora!!Este sanatos si savuros , asa ca-l inteleg de ce ii place !!


Pofta Buna !!!

Ingredientul saptamanii - Leusteanul

"Nu exista ciorba sau bors la noi , care sa se numeasca asa, daca la sfarsit nu incununam opera cu leustean proaspat " 

Leușteanul (Levisticum officinale) este o plantă perenă comestibilă, folosită drept condiment în supe și în alte feluri de mâncare.Leusteanul este o planta care poate atinge inaltimi de aproximativ 2-3 metri. Tulpina plantei este ramificata, groasa si tubulara.Frunzele sunt compuse, au o forma ovala si marginea zimtata. Culoare frunzelor este verde deschis.Florile cresc desupra tufei si au forma unei palarii. Acestea sunt mici si au culoarea galbena. Din flori rezulta semintele.Rădăcina leușteanului este pivotantă și de foarte mari dimensiuni, putând atinge lungimi de peste 1 metru.Este o plantă mediteraneană, descoperită și folosită pentru prima dată ca aliment pe actualul teritoriu al Italiei.Deși provine din regiunile mai calde, leușteanul s-a adaptat de minune în România.În popor, era cu­noscut deopotrivă ca aliment, dar şi ca plantă magică, fiind creditat cu puteri extraordinare, de alungare a spi­ritelor rele. Nu exista talisman mai puternic împotriva zburătorilor, ielelor şi a altor ameninţări de din­colo, de­cât combinaţia dintre leuş­­tean şi iarba creaţă (un soi de mentă de grădină).În Apuseni, fetelor aflate la pubertate li se dădea să mănânce dimineaţa turte de grâu cu leuştean verde, ca să fie ferite de "zburători şi alte ispitiri necurate". În nordul Moldovei, se credea că rădăcina de leuştean, dez­­gropată în Vinerea Mare şi administrată pisată în fiecare seară, ajută la alungarea spiritelor rele din om, fiind o metodă de exorcizare. De ase­me­nea, se credea că, adăugate în apa din scăldă­toare, frun­zele de leuştean alungă gândurile negre.

Putem spune, pe bună dreptate, că leușteanul este mai degrabă o plantă medicinală decât o simplă legătură de zarzavat Principiile active pe care le conține au o puternică acțiune terapeutică asupra aparatului respirator, aparatului reno-urinar, sistemului endocrin și celui imunitar. Este un excelent remediu pentru prevenirea bolilor, atunci când este consumat sistematic ca aliment, putând deveni, la nevoie și atunci când este dozat corespunzător, și un remediu eficient într-o multitudine de boli cum ar fi indigestia,dispepsia, litiaza renală, anorexia , colicile intestinale. Uleiul obținut din leuștean scade tensiunea și stimulează diureza.Ceaiul preparat din semințe de leuștean liniștește rapid durerile de stomac. În plină vară, leușteanul înflorește, dând naștere unor flori compuse în forma unor umbrele, de culoare galbenă, din care se vor forma semințele.

Nu este deloc o plantă pretențioasă, rezistă atât la căldură excesivă, cât și la îngheț. Este o plantă perenă, iar atunci când este cultivată în gradină, trăiește în medie 7-10 ani. Leușteanul crește pe soluri grele și reci, spre deosebire de rudele sale care le preferă pe cele nisipoase și calde. Frunzele de leuștean se pot recolta după nevoie, pe timpul verii, iar toamna se formează mănunchiuri care se usucă și se pot păstra astfel tot timpul iernii, în saci de pânză sau în borcane. O metodă alternativă de păstrare o reprezintă presarea puternică a frunzelor verzi în borcane, peste care se adauga multă sare de bucătărie.În bucătăria tradiţională românească, Leuşteanul este indispensabil în timpul primăverii. Fie că este vorba de delicioasele ciorbe de post, al căror gust sporeşte prin frunzele aromate ale leuşteanului, sau de bucatele de Paşte, unde leuşteanul e salvator, deoarece contraca­rea­ză toxicitatea ridicată a cărnii de miel, acest zarzavat este nelipsit.Frunzele de leustean sunt folosite frecvent pentru a da aroma preparatelor la care se adauga ardei iute.De asemenea, leusteanul mai este folosit la condimentarea placintelor cu carne de pui, a legumelor fripte si la prepararea pestelui marin sau a fructelor de mare.Frunzele proaspete de leustean pot fi adaugate la salate pentru a le parfuma si a le da un gust unic.Pe langa proprietatile culinare pe care le are, frunzele si florile de leustean mai sunt folosite si pentru ornarea diferitelor mancaruri si chiar a torturilor.Semintele si radacina de leustean au de asemenea, multiple intrebuintari in bucatarie. Acestea pot fi folosite pentru condimentarea carnii de porc si vita.Acestea mai pot fi folosite pentru aromarea biscuitilor, in prepararea saratelelor si chiar a painii.

Deci nu va feriti de leustean si incercati sa va folositi de el cat de des puteti mai ales ca ii stim bine gustul si parfumul!!

Pofta Buna!!!