Translate

joi, 27 februarie 2014

Muschiulet de porc intre jumari

Pentru ca suntem in ultimele zile de iarna, o sa va prezint o reteta "carnoasa" si delicioasa, unde am combinat doua lucruri tipice pentru noi , in vremea de iarna, friptura de porc si jumarile!Asa ca ,sa vedeti ce a iesit (mmm!!).Interzis cu desavarsire vegetarienilor!!
Aveti nevoie de:
-una bucata muschi de porc
-slanina pentru jumari(eu am avut si de porc si de rata)
-o capatana de usturoi
-un pahar de vin rosu sec
-cimbru,maghiran,praf de usturoi
-sos Worchestshire
-untura de rata ,sare si piper
Cuptorul se pune la incalzit la 200 de grade.Slanina se taie bucati potrivite ,pentru jumari(mie imi plac bucatile mai mari, altii le prefera mai mici!!).Bucatelele de slanina se tavalesc apoi prin praful de usturoi,cimbru si piper.Usturoiul se curata si se taie fiecare catel de usturoi, in doua pe lung. Muschiul de porc se spala,se usuca cu ajutorul unui servet si se curata de pielite.Se stropeste apoi cu sosWorchestshire, se cresteaza un pic,punandu-se in crestaturi jumatate din cantitatea de usturoi .Dupa asta ,se pudreaza  din belsug cu cimbru,maghiran si piper.Se unge apoi bine peste tot cu untura de rata .Se ia o tava de cuptor , unde se aseaza in mijloc muschiul,iar pe langa se umple cu jumari.Se arunca prin tava si restul de usturoi.
Se stropeste totul cu vin rosu.Se acopera tava cu folie de aluminiu si se baga la cuptor .Va sta tava acoperita asa pentru 30-40 de minute .Dupa aceasta perioada se scoate tava , se ia folia de aluminiu,se scade temperatura in cuptor la 180 de grade si se baga la loc pana se rumenesc, atat jumarile cat si muschiuletul.Din cand in cand se mai stropeste muschiuletul cu zeama ramasa in tava.
Din pacate,din cauza poftei si a aromelor din bucatarie, am atacat imediat friptura, avand alaturi un piure de cartofi smantanos,un bol de muraturi amestecate si o carafa de vin rosu sec(pe care l-am folosit si la friptura-era de Tohani!), incat am uitat sa fac poza finala, asa ca-mi cer scuze pentru ea,este doar la cea mai ramas!!
Asa cum am spus si mai sus, este un fel de iarna, greu,nu este pentru cei "slab de inger",ar spune un prieten de-al meu, combinatia cu piureul de cartofi ,va oripila orice nutritionist, dar sa-l vad eu pe acel "stramba-nas" ce va consuma dupa ce da 2-3 ore la zapada!!!Atat jumarile, cat si muschiuletul au iesit exceptionale !!


Pofta Buna!! 

miercuri, 26 februarie 2014

Salata de "cous-cous" cu praz si camembert

Am pus cous-cous in ghilimele, pentru ca am folosit, pentru prima oara, aceste paste fainoase ,care se gasesc in comert ,sub numele de cus-cus.Seamana cu , cous-cous-ul original ,dar in rest nu are nici o legatura, practic este o pasta fainoasa care seamana cu pastele risi(oricum la sfarsitul retetei o sa va pun o poza cu ce am avut!).Si acum sa va spun ce am facut cu ele!
Aveti nevoie de:
-1/2 punga de cus-cus("cous-cous")
-2 fire de praz
-70 gr de camembert(voi alegeti producatorul)
-o mana de busuioc verde
-un fenicul, o lamaie,un mar
-ulei de masline, sare si piper
-o lingurita de fulgi de ardei iute 
Se pune o oala cu apa cu sare pe foc.Cand apa fierbe se adauga cus-cus-ul si se fierbe conform indicatiilor de pe pachet.Prazul se curata, spala si se taie rondele.Busuiocul se marunteste.Camembertul se taie in cubulete si se amesteca apoi cu un pic de ulei de masline si fulgii de ardei iute .Feniculul si marul se spala si se taie in feliute subtiri .Cand cus-cus-ul a fiert, se scurge si se stropeste cu apa rece.Se pune apoi intr-un bol de salata si se amesteca cu rondelele de praz si ulei de masline.Se adauga si zeama de la lamaie ,feniculul si  marul.Se amesteca totul bine, adaugand si jumatate din cantitatea de busuioc maruntit.Se sareaza si pipereaza dup dorinta.La final se incorporeaza si bucatile de camembert(acoperite de fulgi de ardei) si dupa dorinta se mai adauga si fulgi de ardei iute.
Culorile acestei salate(alb-verde cu un pic de rosu!),nu sunt unele dintre cele mai captivante, in schimb textura si aromele amestecului compenseaza si pentru culoare. De la cremos la crocant, de la dulce la sarat, suntem plimbati intr-o  intreaga paleta de simturi!Este excelenta ca prim fel dar merge si ca fel principal!


Pofta Buna !!!!


PS:Asa arata cus-cus

marți, 25 februarie 2014

Tocanita de fasole verde si dovlecei cu smantana

Ca de obicei, ce pot sa va spun: rapida si gustoasa.Excelenta de facut ca garnitura, interesanta si in varianta de post , cand in loc de smantana putem pune suc de rosii!
Aveti nevoie de:
-un kg de fasole verde curatata
-2 dovlecei
-3 catei de usturoi
-200 gr de smantana
-o legatura de marar verde
-o lingurita de cimbru uscat si macinat
-ulei de masline, sare si piper
Se pune pe foc o oala cu apa si sare.Cand apa fierbe, se pune si se opareste fasolea verde.Dupa ce s-a oparit, scoatem si scurgem fasolea, pastrand si o cana din apa in care le-am fiert. Dovlecelul se spala si se taie in cubulete.Usturoiul se curata si se marunteste.Intr-o tigaie se pune la calit in ulei de masline, usturoiul si lingurita de cimbru.Punem si cubuletele de dovlecel sa se inmoaie si sa prinda un pic de culoare. Dupa ce au prins culoare , adaugam si fasolea scursa, cateva minute, sa-si traga aromele.Se stinge cu apa pastrata de la oparitul fasolei.Se lasa sa scada un pic apa.Spre final adaugam smantana, amestecam bine si lasam sa mai dea odata in clocot.Mararul se toaca marunt si se presara pe deasupra, ca sa incununeze festivalul aromelor care se imprastie in bucatarie.
Se poate servi atat ca garnitura langa o friptura la gratar, cat si ca fel principal, atat in versiunea de "dulce" cat si in versiunea de post! Este delicioasa si savuroasa, nemaivorbind  si de aromele care le imrastie din farfurie!

Pofta Buna !!!

luni, 24 februarie 2014

Ingredientul saptamanii- Salvia

Despre aceasta planta extrem de aromata, cu frunze verzi, albicioase, si flori rozalbe si violete, se spunea in Antichitate ca este sacra, fiind adusa pe pamant chiar de zei. Salvia (Salvia officinalis) însemna în latină „vindecătoarea” sau „salvatoarea”, ca una care, într-adevăr, dăruieşte viaţă lungă şi „salvează”, mântuieşte de boli. 
Salvia (Salvia officinalis) este o plantă erbacee cu flori divers colorate, (mici) cultivată ca plantă medicinală sau decorativă, originară din sudul Europei și din regiunile mediteraneene. Este cunoscută și sub denumirile de jale, jaleș, salbie sau șerlai."Cine are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie" - spune un vechi proverb chinezesc. Salvia, numita si Palma Maicii Domnului, este folosita in medicina populara de mai bine de 2.500 de ani, fiind, dupa cum ii spune si numele, "cea care salveaza".Medicii greci si romani - Galen, Plinius, Dioscoride - elogiaza si ei salvia, considerand-o o regina a ierburilor tamaduitoare, cu efecte protectoare magice. In Roma antica, salvia era considerata o planta sacra, fiind adunata cu un intreg ritual.
Salvia reprezintă o plantă medicinală recomandată ca remediu natural în tratarea și vindecarea hipertensiunii arteriale, afecțiunilor intestinelor și stomacului, ale măduvei spinării, inflamațiilor căilor respiratorii, oboselii fizice și psihice, nervozității, dar și în stimularea menstruației, febră, stres, tonus sexual scăzut, afte, stomatite, ulcerații ale pielii, tuse, bronșită, abcese dentare, celulită.Salvia este foarte eficientă în tratarea bolilor specifice femeilor: probleme ale organelor pelviene (băi de șezut cu salvie), dar și în bolile specifice bărbaților: probleme de sterilitate și impotență (ceaiul din frunze de salvie sau ceai din flori de salvie mărunțite).Ceaiul de salvie este recomandat în uz extern, în vindecarea bolilor de gât (amigdalită), abceselor dentare, inflamațiilor cavității bucale. Mirosul neplăcut al gurii poate fi combătut cu gargarisme cu ceai de salvie de patru-cinci ori pe zi sau chiar si mai multe ori pe zi.Preparatele din salvie, pulberea, tinctiura, otetul, uleiul volatil, infuzia, vinul, au efecte antimicrobiene, antihipertensive si antiinflamatoare, contribuind, in acelasi timp, si la scaderea nivelului de zahar din sange, calitate care o recomanda in terapia diabetului. Salvia ajuta si la curatarea sangelui si poate sa previna boala Alzheimer.
Cărţile de bucate din toate timpurile scriu că salvia “salvează” stomacul, ajutându-l să mistuie mai uşor mâncărurile grele, cărora le dă un gust… pasional.Salvia este, de altfel, preferata francezilor şi a italienilor care o pun proaspătă, bine mărunţită sau pulbere, în supe, în paste, în peşte şi fructe de mare, în pasta de brânză sau de unt pentru tartine, în sandwich-uri cu ouă sau cu pateu de linte sau fasole, în salate, în pâinea, pateurile, plăcintele şi biscuiţii de casă, în salate şi sucuri de fructe, ca să nu mai vorbim de vinul înmiresmat cu salvie. În bucătăria mediteraneană salvia proaspătă sau pulbere, alături de busuioc, rozmarin, cimbru, oregano, pătrunjel şi dafin, face ca salata sau sucul de roşii, cartofii, vinetele, fasolea verde sau boabe, mazărea sau lintea să fie un ospăţ total. Merge foarte bine la prajelile cu ceapa.De ştiut că salvia proaspătă se păstrează în frigider câteva zile învelită într-o pânză sau în hârtie umedă.
Cu totusi ca pare magica, exista si cateva precautii:Administrarea plantei la persoanele extrem de sensibile poate produce convulsii digestive. Planta este contraindicata in general epilepticilor. In cazul diabeticilor insulino-dependenti, in timpul administrarii salviei, glicemia va fi strict supravegheata. Femeile care alapteaza nu vor folosi aceasta planta, care este recunoscuta pentru efectul sau foarte rapid de oprire a lactatiei.

Dar cu toate acestea , nu va sfiiti sa o folositi !!!


Pofta Buna !!!

miercuri, 19 februarie 2014

Salata cu prosciutto si camembert

Este usor de facut si satioasa, poate sa fie un bun compromis pentru cina!!!Singurul lucru mai special este ca pentru dressing aveti nevoie neaparat de un mixer vertical, asta ca sa iasa cremos si repede,pentru ca daca se face la mana , va dura un pic mai mult!
Aveti nevoie de:
*pentru dressing
-un ou
-3-4 linguri de ulei de masline
-zeama de la o jumatate de lamaie
-un iaurt de 100 ml
-o mana de busuioc verde tocat
-sare si piper
*pentru salata
-o salata verde mica
-o mana de valeriana verde
-un fenicul, 1/2 de rodie
-1 castravete, 3-4 champignon
-100 gr prosciutto (sau alt tip de sunca crud-uscata)
-50 gr camembert
-3 felii de paine
-2 catei de usturoi, ulei de masline
Primul lucru pe care il facem este sa frecam feliile de paine cu usturoi, le stropim cu ulei de masline si le bagam in cuptor sa se coaca.Dupa ce se coc binepe ambele parti , se scot sa se raceasca si se taie cubulete,ca pe niste crutoane.Facem apoi dressingul, punand toate ingredientele intr-un vas inalt si utilizand mixerul vertical ,obtinem rapid un sos cremos , pe care il bagam sa se "linisteasca" in frigider pentru 10 min.
"Prelucram" apoi ingredientele pentru salata:salata verde se spala si se rupe in bucati mici, valeriana se mai curata un pic de radacinute,ciupercile se spala si se taie felii,feniculul se taie betigase subtiri,castravetele se taie cubulete si se scot semintele din jumatatea de rodie.Se amesteca totul bine .Prosciutto se rupe in fasii , camembert-ul se taie in cubulete si se presara peste verdeturi.Se adauga si dresssing-ul.
Se omogenizeaza salata amestecand bine.Se mai adauga dupa dorinta ,ulei de masline se sareaza si pipereaza dupa gust.La final punem deasupra si servim cu bucatelele de paine (crutoane)
Este o simfonie a gusturilor si a texturilor, imbinandu-se de la sarat la dulce,de la acru  la aromat, de la cremos la crocant.Este asa cum am mai spus un bun compromis pentru masa de seara sau pranz !!!


Pofta Buna !!!

luni, 17 februarie 2014

Tocanita de ciuperci cu rucola

Eram la niste prieteni,care mi-au pus in brate o caserola de champignon si m-au rugat sa fac ceva cu ele .Asa ca mi-a iesit asta.Este o tocanita simpla, excelenta ca garnitura pentru carnuri,paste sau pentru cei care tin post sau sunt vegetarieni!! Se face repede , nu este scumpa si este savuroasa!
Aveti nevoie de:
-o caserola de 500 gr de champignon
-4-5 catei de usturoi
-2-3 maini de rucola
-200 ml de suc de rosii(daca are si pulpa e excelent)
-o lingurita de cimbru
-ulei de masline, sare si piper
Se spala ciupercile bine.Se taie apoi, dupa dorinta sau imaginatie, in bucati sau feliute(se pot lasa si intregi daca nu sunt foarte mari).Se pun la calit intr-o tigaie cu ulei de masline.Se presara peste ele si cimbrul si se amesteca bine.Usturoiul se curata si se marunteste, adaugandu-se si el peste ciuperci.Se lasa sa se inmoaie si sa-si lase bine apa.Cand a scazut, se adauga rucola maruntita in mana (adica rupta!).Se mai lasa impreuna inca 2-3 minute , dupa aceea se stinge totul cu sucul de rosii.Se sareaza si pipereaza dupa gust si dorinte.Se mai lasa pe foc doar sa fiarba si sa mai scada un pic, dupa care se serveste!
Este o combinatie simpla si savuroasa, care asa cum am mai spus se poate servi alaturi de carnuri sau paste, si merge chiar si ca fel principal pentru vegetarieni alaturi de o mamaliguta !!


Pofta Buna !!! 

Ingredientul saptamanii- Ciuperca Agaricus(Champignon)

Ciupercile Agaricus bisporus sau champignon sunt cele mai cunoscute pe piaţa din ţara noastră.
Agaricus bisporus este o ciupercă de cultură, albă sau crem, cu un regim termic criofil, necesitând la fructificare temperaturi relativ scăzute, în marja a 12°-18° C.Proteina vegetală obţinută din ciuperci se află pe locul doi, pe plan mondial după cea din soia. Ciupercile comestibile în general, sunt considerate alimente cu o valoare nutritivă ridicată. Partea comestibilă a unei ciuperci reprezintă mai mult de 3/4 din produsul utilizat de consumator
Cultivarea ciupercilor champignon se desfașoară în ciupercării cu un grad mare de automatizare și mecanizare, după o soluție tehnică optimă, asigurându-se echipamente performante, inclusiv recoltare automată.Ciupercile champignon necesită un substrat organic, existând riscul unor contaminări rapide cu dăunători, a căror acțiune reduce semnificativ producția, diminuând profitul. Necesită și asistență la alegerea variantei optime de obținere a unui compost de calitate, în funcție de materiile prime utilizate.Cultivarea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabilă, cu desfacere asigurată atât la restaurante și magazine de specialitate, cât și industrial.Desi exista inca din perioada preistorica, ciupercile nu au inceput sa fie cultivate in mod organizat de catre om decat in secolul 17, in regiunea Parisului, in Franta, intr-o zona care exista si acum ca si plantatie de ciuperci. De aici provine si una dintre denumirile comerciale ale acestui tip de ciuperca, champignons. In Statele Unite acest gen a intrat in cultivare in a doua parte a secolului 19, americanii fiind in prezent printre cei mai mari cultivatori mondiali.
Acest aliment inedit pe care ni-l ofera natura vine insotit de o gramada de nutrienti, si, lucru foarte important, in concentratii foarte sanatoase pentru organismul uman. Marea vedeta in materie de nutrienti este seleniul, un minereu vital pentru fiecare dintre noi, cu rol in activarea functiilor antioxidante. 100 de grame de ciuperci asigura aproape 40% din necesarul zilnic de seleniu al organismului. In aceeasi categorie de nutrienti excelenti, cu o concentratie insa ceva mai mica, regasim vitamina B2 (riboflavina), cuprul, vitamina B3 (niacina), triptofanul, vitamina B5, potasiul, fosforul, zincul, manganul, magneziul, fierul, vitamina B1, B6, calciul si fibrele. Asa cum observati, ciuperca extrage din pamant in primul rand o gramada de minerale, apoi de vitamine.Ciupercile Agaricus (bisporus şi bitorquis), prin conţinutul lor în vitamine şi săruri minerale, sunt considerate energizante şi mineralizante, recomandate în perioada de convalescenţă. Unii nutriţionişti mentionează că aceste ciuperci au şi virtuţi antialergice.Ciupercile reprezinta insa mult mai mult de atat: oamenii de stiinta japonezi au demonstrat ca ciupercile te apara de cancer, avand un rol important in intarirea sistemului imunitar.Cateva ciupercute albe contin o cantitate de potasiu mai mare decat cea continuta de o portocala, potasiul contribuind la reglarea tensiunii arteriale. In plus, gratie continutului de zinc, ciupercile reprezinta un remediu excelent in lupta impotriva depresiei, a stresului si a starilor de anxietate. Consumarea a 3 ciupercute pe zi asigura organismului cantitatea optima de vitamina B12.
Spre deosebire de carne, care este un aliment greu digerabil, in digestia ciupercilor organismul investeste un consum minim de energie. Se recomanda ca acestea sa fie consumate in stare proaspata, crude, inabusite sau fripte sau in combinatie cu carbohidrati. Ciupercile sunt excelente in dietele de slabire caci nu contin amidon. Puteti consuma ciuperci de 3 ori pe saptamana fara ca organismul sa resimta lipsa carnii si a energiei furnizata de consumul acesteia.O sa va desciru acum cateva dintre cele mai cunoscute si utile intrebuintari in bucatarie:Ciupercile sotate alaturi de ceapa sau usturoi sunt o garnitura excelenta a mancarurilor pe baza de carne;maruntite, ciupercile pot fi parte integranta a unor delicioase sosuri;palariile ciupercilor, intoarse in sus, sunt un suport excelent pentru diverse umpluturi, de la branza de capra sau diverse tipuri de unt ,la carne de ton manuntit sau la alte tipuri de legume;delicioase tipuri de orezuri (in special risotto) au la baza ciuperci;supa-crema de ciuperci este o excelenta gustare, considerate atat fina cat si nutritiva;mai multe tipuri de pizza au ciupercile ca parte integranta si de nelipsit; se mai folosesc si pentru diferite tipuri de placinte, tarte sau foietaje;ciulamaua si ostropelul de ciuperci sunt excelentе  mancaruri romanesti si o sa incercam sa vorbim despre ele mai mult in viitaorele postari!!
De stiut :Ciupercile inmagazineaza multa apa, asa ca va trebui sa incercati sa folositi apa la minimum in procesul de spalare sau de curatare. Cel mai bine le puteti curata cu o carpa de bucatarie curata inmuiata in apa sau cu hartie speciala de bucatarie.Ciupercile pe care doriti sa le cumparati trebuie mereu sa fie curate, ferme si fara urme de lovituri. Cu cat ciupercile sunt mai mature, cu atat ele sunt mai inchise la culoare, asa ca este de preferat sa nu achizitionati ciuperci cu aspect inchis, ci mediu spre alb. Exista trei mari tipuri in cadrul acestei categorii de ciuperci despre care vorbim in prezentul articol: ciupercile complet albe (cele mai raspandite), ciupercile cafenii (identice cu primele la dimensiune, doar ca sunt mai inchise la culoare si au o aroma mai intensa) si ciupercile de tip Portobello, care sunt aproape duble la dimensiuni, avand si cea mai intense aroma.Ciupercile gata ambalate pot fi pastrate in cutia lor originala, la frigider, aproximativ o saptamana, in timp ce cele achizitionate engros trebuie tinute intr-un vas de sticla la frigider acoperit cu un material textil sau intr-o punga de hartie, tot la frigider.Ciupercile uscate pot sta la congelator aproximativ 6 luni, in timp ce cele la cutie de aluminiu rezista la temperatura camerei insa trebuie respectat termenul de garantie.
In concluzie,vestile bune legate de ciupercile crimini/champignons sunt acelea ca sunt valabile tot anul, sunt ieftine si reprezinta o sursa excelenta ca parte a unui stil de viata sanatos. Inedite din punct de vedere biologic, ciupercile sunt un dar al naturii prietenos cu sanatatea noastra, cu modul de viata vegetarian sau cu lupta impotriva kilogramelor.Asa ca , sfatul meu ,ca de obicei, este sa nu va feiti de ele si sa le cumparati !!!


Pofta Buna!!!


vineri, 14 februarie 2014

Varza à la Cluj

Azi o sa va prezint o reteta tipic romaneasca , de prin zona Clujului(asa cum ii spune si numele!) , delicioasa si nu foarte greu de facut! Bineinteles ca fiecare stie reteta lui, asa ca va rog sa nu dati cu pietre, este metoda mea , imi place si iese excelenta!!
Aveti nevoie de:
- 2 verze (eu am folosit una cruda si una murata!)
-500 gr carne tocata amestec
-70-100 gr orez
-2 cepe, 3-5 linguri de untura (eu am avut de porc amestecat cu rata)
-o legatura de marar verde,o lingura de cimbru uscat
-200 gr smantana
- sare si piper, o lingurita de fulgi de ardei iute
Varza murata se spala bine(sa-si mai lase sarea!) si se toaca impreuna cu cealalta varza, fideluta.Toata varza tocata se pune la calit , intr-o tigaie cu 2 linguri de untura.Se presara si cimbrul uscat si se lasa sa se inmoaie. Daca e nevoie mai adaugam si un paharel cu apa calda ca sa se"moleseasca" totul bine.Orezul se pune sa fiarba , cat sa infloreasca un pic, intr-o oala cu apa si sare.Cand apa se evapora, se ia de pe foc.Ceapa se toaca marunt si se pune la calit intr-o tigaie cu o lingura de untura.Se adauga peste si carnea tocata si se lasa sa rumeneasca .Se pun si fulgii de ardei si se sareaza si pipereaza dupa gust.Cand au prins culoare se iau de pe foc.
Impreunam  apoi bine orezul cu carnea  si o lingura de smantana, se omogenizeaza bine punandu-se pentru 2 minute inapoi pe foc, ca sa se intrepatrunda toate aromele.Se ia apoi dupa foc si se lasa sa odihneasca .
Intre timp s-a terminat de calit(inmuiat) si varza si o punem si pe ea deoparte.Mararul verde se toaca marunt.Luam un vas de cuptor, tip Yena, pe care-l ungem  cu untura.Pe fundul lui intindem o lingura de masline si presaram un pic de marar.Adaugam apoi un strat de varza, peste care mai punem o mana de marar,o lingura de smantana si unstrat de carne cu orez.Se repeta operatiunea , respectandu-se ordinea straturilor, terminand cu un strat de varza final.
Se presara ultimul strat de varza cu cimbru si restul de marar tocat, si se baga totul in cuptorul preincalzit la 200 de grade, pentru 30-40 de minute, pana ce varza incepe sa "bolboroseasca" bine, raspandind o aroma fantastica in toata bucataria.
Eu o scot de obicei din cuptor cand varza de deasupra prinde un pic de culoare.Este exceptionala, devine o simfonie a gusturilor, cu inca patru lucruri alaturi: o mamaliga vartoasa, un borcan de ardei iuti pusi in otet, un blid de smantana proaspata si un cofer de vin alb de Jidvei bine racit!!!


Pofta Buna !!!!

miercuri, 12 februarie 2014

Supa crema de dovleac

Gustoasa si rapida, este o supa de sezon.Supele crema in general, iti permit sa te joci din plin cu imaginatia si paleta de gusturi si arome, asa ca daca va plac, incercati sa nu le evitati!
Aveti nevoie de:
-un dovleac (placintar sau alta specie comestibila) de 1,5 kg
-2-3 cartofi
-un fir de praz
-o ceapa
-o lingura de coriandru macinat,o lingurita de cimbru uscat maruntit
-un varf de lingurita de menta uscata si unul de ardei iute uscat
-150 gr smantana
-ulei de masline, sare si piper
-coaja si zeama de la o jumatate de lamaie
Se curata dovleacul de samburi si coaja, dupa care se taie in bucati potrivite.Cartofii si prazul se curata, se taie bucati si se pun la fiert ,intr-o oala potrivita cu apa cu sare.Se lasa sa fiarba 5 minute ,dupa care se adauga si bucatile de dovleac. Se lasa sa fiarba bine totul, dupa care se ia de pe foc.Separat, intr-o tigaie se pune ceapa tocata , la calit in uleiul de masline.Se presara peste ceapa si cimbrul.Dupa ce prinde culoare se ia de pe foc.Acum avem nevoie de un blender si de o alta oala.Se ia cu ajutorul unui polonic, din dovleacul fiert si legume(impreuna si cu ceva zeama) si se pun in blender.Se pune si o parte din ceapa calita si cate o lingura de smantana.Se adauga si o parte din coriandru ,sare si piper dupa gust.Se da totul prin blender, dupa care se varsa in oala noua ,care se pune pe foc mic pe aragaz.Se repeta operatiunea pana se termina toate ingredientele.In functie de cat de groasa sau de subtire dorim supa, folosim apa in care au fiert legumele(eu de obicei cam arunc un sfert sau o treime din ea!).La ultima tura de blender, punem si menta si ardeiul iute.Amestecam apoi bine totul ,in oala noua , potrivim daca mai e nevoie de sare si piper si lasam vreo 3 minute sa fiarba totul impreuna, moment in care adaugam si zeama si coaja rasa de lamaie(pentru mai multa savoare facem asta!),dupa care se poate servi!
Eu am servit-o cu o lingurita de smantana si o mana de crutoane(asa cum se vede in foto!) si pot sa va spun ca a fost delicioasa si hranitoare!Aroma si dulceata dovleacului fiert cu praz,impreuna cu menta,coriandrul si iutimea fulgilor de ardei ,au facut o adevarata minune pentru papilele mele gustative!!!


Pofta Buna!!!!

luni, 10 februarie 2014

Tarta alba

Este delicioasa si savuroasa, se face rapid si contrastul dintre umplutura si marginile rumenite, place ochiului si te incita sa mai iei o felie!!!
Aveti nevoie de:
-un aluat foetaj
-250 gr bacon
-250 gr ciuperci champignon
-un fir de praz
-o lingura de oregano
-200 gr smantana,100 gr telemea sfaramata
-2 oua, un cubulet de unt
-ulei de masline,sare si piper
Bacon-ul se taie cubulete.Ciupercile ,se spala si se taie feliute.Prazul se curata si se taie rondele subtiri.Intr-o tigaie cu ulei de masline, se pun la calit ciupercile.Cand incep sa-si lase zeama se adauga si bacon-ul si prazul sa se rumeneasca.Se presara si jumatate din cantitatea de oregano, lasandu-se sa se intrepatrunda aromele.Dupa ce s-au rumenit toate un pic, se ia tigaia de pe foc.
Se amesteca intr-un bol, smantana cu branza sfaramata,cele doua oua si restul de oregano.Se adauga si bacon-ul,ciupercile si prazul rumenit,amestecandu-se totul bine.Se gusta si se sareaza si pipereaza dupa gust. Intr-o tava de cuptor , unsa cu unt se aseaza aluatul, lasandu-se marginilepeste.Se adauga umplutura si se trag marginile peste.Se baga in cuptorul preincalzit la 200 de grade pentru 40 de minute. 
Este excelenta ca aperitiv si merge consumata atat calda , cat si rece.Cea mai buna optiune este insa sa fie consumata calda , alaturi de un pahar de sampanie sau prosecco!!!


Pofta Buna !!!

Ingredientul saptamanii- Oregano

Am auzit cu totii de el, ne place cum suna numele lui (un ecou mediteranean auzim!!), asa ca azi o sa vorbim un pic despre el, vedeta acestei saptamani -Oregano.
Denumire stiintifica- Origanum vulgare din familia Lamiaceae , dar la noi este cunoscut si sub denumirile populare urmatoare: broasca, budeana, busuioc de padure, dost, furustan, mageran salbatic, origan, poala Sfintei Marii, rigan, solovarf, sovarv, sovarf rosu, sufulf, trifoiste (dupa cum se poate vedea este destul de cunoscut!).Origanum este o familie cu peste 30 de specii.Specific bazinului mediteranean, oregano  este o mirodenie care iubeşte soarele şi îşi intensifică aroma sub acţiunea lui. Poate fi cultivat, în grădină sau ghiveci, în toate zonele temperate.Oregano salbatic sau sovarful, planta foarte raspandita in Carpati, era cunoscut si de daci, care ii spuneau "budila". Era folosit atat ca remediu de sanatate, cat si la vopsit. Faima lui era legata de faptul ca vindeca sifilisul si ca frunzele lui, crude sau uscate si amestecate cu seu de oaie, aplicate pe "buba neagra" o tamaduia in timp scurt. Tot de atunci s-a pastrat si obiceiul de a presara planta intre haine in lada de zestre, pentru parfum si protejarea de molii. Fiertura de sovarf se folosea si pentru igienizarea casei, stropindu-se cu ea podeaua de lut.
Oregano este o planta cu tulpina in 4 muchii, verde, cu nuante rosietice, acoperita cu perisori, lemnosa si ramificata in partea superioare ce creste pana la 80 cm inaltime, sub forma de tufe. Are frunze de forma ovala, acoperite si ele cu perisori foarte fini, opuse, cu marginea dreapta sau usor zimtata, ascutite la varf.Florile cresc reunite in buchete in varful tulpinii si al ramurilor; ele sunt mici, purpurii, in forma de tubulete si bractee de culoarea vinului rosu. De regula, sunt de culoare roz-violacee, mai rar albe si infloresc din iunie pana in august, iar fructul este o tetra-nucula.Semintele, desi extrem de mici ovale (12000 bucati la 1 g), de culoare maroniu- inchis sau rosietica isi pastreaza puterea de germinare de peste 5 ani. Daca sunt strivite intre degete, atat frunzele, cat si tulpinile, emana un miros foarte placut si aromat. Intreaga planta are miros caracteristic.
Principalul constituent al oregano-ului este uleiul esential (max. 4%) ce contine doi fenoli: carvacrolul si thymolul; mai mult, o varietate de monoterpene hydrocarbons (limonene, terpinene, ocimene, caryophyllene, ß-bisabolene si p-cymene) si alcool monoterpene (linalool, 4-terpineol). Planta mai contine: tanin, principii amare, antocianide, flavonoide, substante minerale etc. Semintele contin uleiul esential timol, cu efect rapid asupra organismului.Contine un numar mare de nutrienti, inclusiv vitamina K, fier si magneziu.Oregano creste productia de progesteron, lucrand la nivelul receptorilor intracelulari. Acest hormon are un rol esential pentru organism, ajutand la mentinerea unui program sanatos de somn si la normalizarea nivelului de zahar din sange.Florile sale sunt antiseptice, iar intreaga planta are proprietati antibacteriene. Uleiul de oregano poate fi folosit ca si antibiotic, el exterminand, in testele de laborator, stafilococii.Oregano are de 42 de ori mai multi antioxidanti decat merele, de 30 de ori mai multi decat cartofii si de 12 ori mai mult decat portocalele. Planta uscata corect isi pastreaza culorile naturale si o aroma placuta. Dupa uscare, partile dure (tulpinile) se pastreaza separat si se folosesc pentru uz extern, iar din flori si frunze se prepara ceaiuri, tincturi sau infuzii pentru uz intern.
Usor de confundat, maghiranul si oregano se pot inlocui adesea unul pe celalalt, in utilizare. Oregano are o aroma mai intepatoare decat maghiranul, parfumul lui fiind mai intens. In cazul ambelor plante aromatice, cu cat mai fierbinte si uscata este clima in care se dezvolta plantele, cu atat mai puternice le sunt aroma si gustul. Oregano este inrudit cu maghiranul (provenit din Asia Mica), avand totusi gust si aroma un pic diferite.Gustul de oregano este înţepător, uşor dulce şi plăcut proaspăt. Are un miros intens.Condiment clasic al sosurilor de paste şi pizza, deci foarte utilizat în bucătăria italiană,  oregano este totodată o prezenţă plăcut obsedantă a bucătăriei greceşti unde îl întâlnim de la salata grecească la preparate din peşte.Bucătăria franceză, în special cea provensală, îl foloseşte în amestecu-i tipic de ierburi.In Mexic se foloseşte în amestec cu chilli pentru asezonarea cunoscutului chili con carne.Oregano se asociază bine cu mâncărurile de legume pregătite din dovlecei, zucchini, ardei graşi şi cartofi, dar şi cu fripturile de porc, vită şi miel.Iubitor al altor ierburi, cum sunt rozmarinulcimbrul şi busuiocul, oregano este un condiment aromatic care se adaugă la sfârşitul preparării mâncării pentru a-şi degaja pe deplin aroma.Este un bun condiment natural. Gospodinele de la tara nu cumparau condimentele din magazine pentru ca natura le oferea o gama bogata de plante aromatice; ele foloseau oregano salbatic pentru a pune la murat ciupercile, castravetii si pe post de condiment la preparatele din carne, pentru supe de legume, la salate, fripturi, ciorbe, peste si branzeturi etc.Se poate folosi cu succes, atit la aromatizarea uleiurilor, cat si a oteturilor pentru salate.Aroma lui este foarte potrivita cu orice fel de branzeturi si extrem de placuta pentru fripturi, carne la gratar, sosuri pentru carne si paste. Adaugat la preparatele cu oua le face mai apetisante si usor digerabile.Se foloseşte proaspăt (în special în salate şi cărnuri uşoare) sau uscat.
Popularitatea sa se datoreaza gustului apetisant pe care il da supelor de tomate, fasole, fleicilor la gratar, mielului fript, salatelor de creveti si altor mancaruri, gatite in stilul specific, puternic condimentat, atat de drag meridionalilor.
Asa ca , de gasit il gasim peste tot(verde in ghiveci sau uscat), pretul de achizitie este unul mai mult decat acceptabil,imaginatie avem, mai trebuie doar sa dorim sa-l folosim !! Nu-l ocoliti, mai ales daca sunteti amatori de arome mediteraneene!!!


Pofta Buna !!! 

vineri, 7 februarie 2014

Fusili cu praz si bacon

Rapide si gustoase, imbina savoarea prazului, cu aroma bacon-ului si consistenta smantanii.Se fac foarte repede si sunt chiar simplu de facut!
Aveti nevoie de:
-300 gr de fusili
-doua fire de praz
-150 gr de bacon
-250 gr smantana
-un ou
-un catel de usturoi tocat marnt
-o lingurita cimbru uscat
-o mana de busuioc verde
-o mana de parmezan ras
-ulei de masline, sare si piper
Prazul se scurata si se taie bucati.Bacon-ul se taie cubulete.Se pune la calit in ulei de masline, prazul , bacon-ul si catelul de usturoi, respectandu-se aceasta ordine.Se presara totul cu cimbru si se lasa la foc mic sa se intrepatrunda aromele si sa se rumeneasca.
Intr-o oala cu apa fiarta si sarata punem pastele, respectand indicatiile de pe pachet.Cand au fiert, le scoatem si le punem peste praz si bacon lasand un pic sa-si traga arome, dupa care stingem totul cu apa in care au fiert.Se mai lasa pe foc 2 minute , dupa care se ia de pe foc si se varsa intr-un bol pentru cuptor.Jumatate din cantitatea de smantana se bate cu oul si jumatate din cantitatea de busuioc verde tocat si se varsa peste paste,praz si bacon,amestecandu-se totul bine.Se presara cu un pic de parmezan si se baga in cuptorul preincalzit la 180 de grade pentru 5 minute.
Dupa 5 minute(nu lasati mai mult !) se scoate din cuptor se adauga restul de smantana si se amesteca totul bine.Se sareaza si pipereaza dupa gust. Se presara si restul de parmezan si busuioc verde tocat si se serveste.
Sunt bune atat calde ,cat si reci !Daca vrem mai mult sos , se poate folosi smantana de gatit sau smantana normala se poate subtia cu ajutorul apei in care au fiert pastele!



Pofta Buna !!!

miercuri, 5 februarie 2014

Tarta rapida cu mere

Asa cum v-am mai spus (spre marele meu regret), nu prea ma pricep la dulciuri/prajituri/placinte,etc.Din cand in cand mai fac cate o incercare, simpla nu foarte complicata, iar cand imi iese v-o povestesc si voua. Ultima isprava, a fost aceasta tarta cu mere.
Aveti nevoie de:
-un kg de mere(ce tip doriti dvs!!)
-un aluat foetaj
-scortisoara , 2 pliculete zahar vanilat
-unt , faina
-250 gr de zahar 
-un ou 
Se curata merele de coaja.Se dau apoi pe razatoarea cu ochiuri mari.Se ia o tigaie mai adanca , unde se pun merele rase sa se caleasca un pic in unt.Se adauga peste ele scortisoara, zaharul vanilat si jumatate din cantitatea de zahar.Se lasa sa se inmoaie bine, dupa care se iau de pe foc.Aluatul de foetaj,  se presara cu faina si se intinde mai bine foaia.Se imparte in doua , lasand o foaie mai groasa si una mai subtire, dar egale ca dimensiuni.Se ia o tava de cuptor potrivita , se unge cu unt si se intinde foaia mai groasa pe fundul ei , ridicandu-i marginile.Se fac mici crestaturi in foaie cu ajutorul unui cutit.Se adauga merele trase in tigaie, dupa gust si dorinta mai adaugati restul de zahar si scortisoara.
Venim apoi cu cealalta foaie de aluat si acoperim totul bine, unind marginile cum trebuie, ca sa nu se desfaca in momentul coacerii.
Oul se bate cu un pic de zahar.Marginile si foaia de deasupra se ung apoi cu un pic de ou  batut.Se baga totul in cuptorul preincalzit la 180 de grade pentru 40-60 de minute, pana cand s-a rumenit totul frumos.
Se poate manca si calda , dar mai buna este rece.Este simpla si savuroasa, merge in orice anotimp, cu toate ca aromele de mar si scortisoara se potrivesc mai bine iernii!!!


Pofta Buna !!!

luni, 3 februarie 2014

Ingredientul saptamanii -Prazul

Nu am origini in sud-estul tarii si nici foarte multe legaturi(a se citi Oltenia), dar sunt un mare fan al vedetei din aceasta saptamana, leguma emblema a zonei mai sus amintite, prazul.Este o leguma pe care o gasim in aceasta perioada in special.
Prazul, nelipsitul ingredient din diplomatul lui Nea Marin, este o leguma extrem de pretioasa in anotimpul rece. Totusi, prazul, sau Allium porum, este o plantă erbacee, bienală. Prazul este simbolul național al Țării Galilor, dar fiind foarte renumit și în Oltenia.Cu toate astea origine lui este in zona Mediteranei.Există dovezi certe că asirienii, chinezii şi egiptenii au introdus prazul în dieta cotidiană, apreciind această legumă îndeosebi pentru calităţile nutritive şi terapeutice. Personalităţi legendare precum istoricul Herodot, poetul şi rapsodul Homer au menţionat în scrierile lor cât de valoros este prazul pentru sănătatea omului.

Ajunge la maturizare toamna tirziu, motiv pentru care, si pe frigul cel mai mare, tulpinile de praz troneaza tot verzi si proaspete pe tarabe.Prazul are o tulpină falsă groasă, albă, cu o lungime de până la 70 cm, cu frunze verzi alungite, cu o lungime de până la 50 cm. Bulbul subteran este mic și alungit, cu un diametru de 4 - 9 cm. În cel de-al doilea an înălțimea tulpinii se dublează, iar pe vârful tulpinii apar florile și semințele.
Prazul este un aliment apreciat din cele mai vechi timpuri pentru calitatile lui nutritive si terapeutice. Inrudit cu ceapa si usturoiul, este mai putin iute, are un gust delicat, racoritor, astringent: este sarac in calorii, dar foarte bogat in vitamine si minerale.Prazul este bogat în vitamina C, PP, B6, fier și magneziu.Prazul poate fi întrebuințat în tratamentul unor diverse afecțiuni: arterioscleroză, acnee, afecțiuni respiratorii, hemoragie nazală, îndepărtarea roșeții tenului, tuse, ragușeală, laringită, faringită, elimină viermii intestinali.Dacă in urmă cu un secol se credea că sănătatea din praz este ascunsă numai in tulpină, recent s-a demonstrat că frunza sa deţine mult mai multe secrete.Prazul este laxativ, diuretic, calmant, antiseptic, decongestiv, expectorant. Valoare sa medicinala este pusa in evidenta chiar si atunci cand este folosit, pur si simplu, ca aliment. Preparatele medicinale pe baza de praz sunt utile in combaterea afectiunilor respiratorii, pulmonare, cardiace.
Pentru gatit, se recomanda sa alegem prazul cu tulpina mai subtirica, fiind mai putin fibros si mai aromat.In gastronomie, prazul este ridicat la rangul de rege al supelor.Frunzele de praz sunt foarte bune in salate, in omlete, in sosurile pe baza de maioneza si cartofi copti, unt, smantana, branza si fructe. Mancarea cu praz si carne are o savoare deosebita. Pestele la cuptor pe pat de legume cu praz sau mancarea de praz cu iepure sunt considerate delicii culinare. 
Asa ca, nu va sfiiti sa-l cumparatii!!! Il gasiti in piete acum pe toate tarabele, pretul este unul bun ,iar el este foarte sanatos!


Pofta Buna !!!!


Clatite cu pui, branza si praz

Sunt delicioase ca aperitiv, au la baza un banal aluat de clatite , de la care incepem sa ne jucam .Se pot face diverse umpluturi ,eu astazi o sa va prezint ce am facuta ultima oara.
Aveti nevoie de:
*pentru aluatul de clatite:
-3 oua
-300 de grame de faina
-300 de ml. de lapte
-250-300 de ml. de apa minerala
-un praf de sare
*pentru umplutura
-un piept de pui spalat si curatat de pielite
-un fir de praz
-200 gr branza de capra
-1 ou,piper
-1 lingura oregano si cimbru uscat
*mai aveti nevoie de:
-cateva  fire de ceapa verde 
-ulei de masline,ulei de floarea soarelui(pentru prajit foile de clatita)
-200 ml bulion de rosii
-2 catei de usturoi
-o mana de busuioc verde
-sare si piper
Se pregatesc intai foile de clatita.Se pune faina intr-un vas,se face o adancitura in mijlocul ei si se sparg ouale inauntru.Se adauga uleiul, sarea si un pic de lapte.Se amesteca bine pana se omogenizeaza,dupa care se adauga restul de lapte putin cate putin pana ce va capata consistenta unei smantani mai lichide. Se pune in tigaie o lingurita de ulei, se incinge bine si se toarna cu un polonic aluatul pentru clatite, si se prajesc foile.
Dupa asta trecem la umplutura.Pieptul de pui se toaca in bucati si fasiute mici.Prazul se marunteste si se pune la calit in ulei de masline.Se adauga si pieptul de pui sa se rumeneasca.Dupa ce s-au rumenit , se iau de pe foc si se amesteca cu branza de capra si oul.Se pudreaza totul cu oregano, cimbru si piper .Se amesteca bine si cu asta gata umplutura.
Se ia o alta tigaie si se pune sa se rumeneasca cateii de usturoi in ulei de masline.Cand incep sa prinda un pic de culoare , se stinge totul cu bulionul de rosii.Se pune si busuiocul verde tocat si se mai lasa sa dea in vreo doua clocote, dupa care se ia de pe foc.
Se ia un vas intins pentru cupor.Se toarna bulionul si se intinde pe fundul vasului.Se ia apoi cate o foaie de clatita, se pune din umplutura in mijloc, se strang marginile  si se leaga capetele cu cate un fir de ceapa.
Se formeaza astfel cate clatite vrem sau cat ne ajunge umplutura.Se baga totul in cuptorul preincalzit la 180 de grade pentru 30-40 de minute.Dupa ce se scot se pot servi cu un sos de smantana alaturi.
Sunt excelente ca aperitiv si merg si ca fel principal pentru o cina !!Savoarea prazului ,impreuna cu branza de capra si bucatelele de pui ,fac ca totul sa se imbine perfect in aluatul de clatita copt pe patul de rosii !!!!  


Pofta Buna!!!